Am să cobor cortina
Am să adun bobițele de rouă
Din câmp năuc de răzvrătiri fierbinți,
Scăldându-le în umbrele cuminți
Până răsare-n noapte luna nouă.
Am să le cânt sub cer surpat sonate,
Să-înec durerea-n plâns de iarbă, viu,
Sub pasul zilei duse-ntr-un târziu,
Cu ale ei poveri înverșunate.
Am să cobor cortina-n faptul serii
Pe spice ce se coc în galben lan,
Iar timpului ce nu s-a scurs în van
Am să-i închin o cupă a-nvierii.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre seară, poezii despre rouă, poezii despre plâns, poezii despre noapte sau poezii despre galben
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.