Puterea credinței
am închis cu lacăt lada cu regrete
provoacă suferință și disperare
alungă din suflet stolul de egrete
mă ține departe de a vieții izvoare.
am vârsta la care nutresc victorii
nici un obstacol nu a să mă oprească
să cuceresc iar valea cu prigorii
să nu las vulturii să le gonească.
minunea glasului de orgă mă seduce
se întâmplă sub cupolă-n catedrală
credința mea la Dumnezeu mă duce
mă face împlinită în formă ancestrală.
muzica și poezia eterne-s ca universul
cu lumină îngerească împodobesc versul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.