Sub pomul care-și poartă cerceii în ureche
în roua dimineții îmi spăl picioarele
în gura ierbii,
mă șterg cu prosopul amiezii,
florile câmpului îmi împletesc
cununa destinului,
crengile cireșului din grădină
mi se apleacă pline de rod,
buzele cărnoase ale fructelor
satisfac papilele gustative,
seara greierii cântă la ceas târziu,
adorm legănată de ecoul lor.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu din Jocul de lumină al soarelui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.