Tăceri de piatră
Se stinge iarba-n mine:
tăceri de piatră
se-nfig în vise
și noaptea urlă
ca un lup rănit.
Mi-e trupul cumpănă pustie...
Aș vrea să-mi pui în degete
bucăți din tine,
iar în locurile goale
să-ți cos iubirea mea.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.