Dacă nu mă mai iubești ...
Dacă nu mă mai iubești, slut regret adânc mă roade,
Că deși suntem alături, stăm pe două baricade.
Cum ajunse hâda ură să decidă pentru noi?!
Când am dat pacea-ngerească pe un nesfârșit război?!
Dacă nu mă mai iubești, teama pune stăpânire
Pe-a mea inimă rănită ce-a intrat în amorțire.
Pe-ai mei ochi plini de tristețe, stă de veghe plânsul meu.
Pe-a mea gură, orice zâmbet s-o schimonosi mereu.
Dacă nu mă mai iubești, zilele-mi vor fi cernite,
Moartea își va ține toastul cu licorile-otrăvite.
Totu-i gri cât vezi cu ochii, niciun verde împrejur;
Numai muguri de nădejde văd scăldați în clar-obscur.
Dacă nu mă mai iubești, visele-mi se zbat năuce.
Fără aripi de speranță, au trăirile caduce.
Răsturnând clepsidra vieții peste marginea de timp,
Împietri-voi exilată-n al uitării anotimp.
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.