Dar...
Din toate, măcar patul,
Unde-n poală de bunică
Mă făceam cu totul mică
Și-ascultam cum urlă coșul.
"Haide, hai, închide ochii,
Tu n-auzi cum vine Moșul?''
Și-auzeam încetișor
Cum bătea "Moșu"- n cuptor,
Dar gândeam în sinea mea:
"Cum poate Moșul să bată,
Dacă ușa e-ncuiată?"
Și-uite-așa,
Gândind cu spaimă,
Puneam geană peste geană.
Și la urmă,
Pân' la urmă
Știu de ce nu-mi era frică:
Fiindcă undeva sub sobă
Torcea calmă o pisică.
poezie de Mioara Anastasiu din Respiro
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.