Odă ereziei de-a iubi
Pentru tine măi femeie
bat din nou Calea Lactee
Zi și noapte ce să fac
iar îmi pun pielea de drac
Și așa din colț în colț
dau cu steaua mea de bolți
Sar scânteile din tine
numai dacă țipi că-i bine
Când o fac pe-a răsculatul
și ridic în slăvi tot satul
Alelei mândruța mea
te împing din stea în stea
Te ridic cu buzduganul
unde n-a zburat zăganul
Și sar fulgi și sar scântei
dacă-n brațe iar mă iei
Arde pielea mea de drac
doamnă fără niciun leac
Colind cerul zău de-a latul
cât zburăm din nou cu patul
Să colind doamnă pe lung
carul mare nu-l ajung
Și mai am totuși un pic
ca să trec de carul mic
Să ajung și eu în fine
doamnă dincolo de mine
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (12 iunie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.