Verii Ilincăi
Tata îi zicea Ilincăi "gagă".
Muma Ilincăi era din Frățila,
Și când se ducea tata pe la Bălcești
Se-ntâlnea cu verii ăia ai ei din Frățila.
Întreba Ilinca:
- Da' rude de-ale noastre ai văzut pe-acolo?
- Am vazut, gagă.
Erau îmbrăcați cu șubele bune pe didijos
Și cu câte-o treanță rea pe deasupra.
- Ei, gagă, treanța rea păstrează haina a bună.
- Taci, gagă, din gură, niște năroji.
Păi, cu căciulile-ntoarse pe dos și cu ciomagele mari?
Uite-așa umblau prin târgul de vite.
Se plângea Ilinca, altădată:
"Aveam și eu, mumă, giubea,
Aveam giubea cu sangepii până jos, așa de lați.
Și mi-au furat-o, mi-au furat-o, mumă".
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.