Sub brațe de salcâmi
Smintite zdrențe alintate vâslesc prin aer semănând
Covor de albe candelabre, întreaga zare parfumând,
Petale mici, îmbietoare trezesc toți îngerii din rai
Sfidând risipa, amețind-o în armonia lunii mai.
Duioase umbre descălțate dansează magic pe pământ
Suind la ceruri desfătarea în zbateri proaspete de vânt
Stârnind miresmele în ramuri, îmbălsămându-le plăcut,
Trăind al clipelor dezmățul de-a respira în absolut.
Ciorchini se rup și cad aievea într-un balsam amețitor,
Inundă-ntregul univers în finul, dulce, scump odor,
Sub brațe-ntinse de salcâmi se zbat fantastice arome,
Sunt cavalerii primăverii, nu-s năluciri și nici fantome.
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.