Dor de libertate
Un dor de libertate ancestrală
Văd în albinele care roiesc,
Căci ele-n felul ăsta dovedesc
Alegerea. Lăsând temnița goală.
Chiar dacă lasă-n stup a lor comoară,
Mai mult la libertate se gândesc,
Un dor de libertate ancestrală
Văd în albinele care roiesc.
Oameni-s plini de teamă și-ndoială,
Lanțuri își fac din ce agonisesc,
Ridică aripile cu sfială,
Dar lanțurile grele îi opresc.
Un dor de libertate ancestrală.
poezie de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.