Atingerea nopții
Atingerea nopții albastre
Să-ți spună ceva numai ție
Iar limita dragostei noastre
Să fie de fapt poezie.
Atingerea mării de stele
Să-nchidă distanțe absurde
Și cântecul straniu de iele
Să pună zăvor lumii surde.
Avem reci coroane pe frunți,
De dor, de regret și păcate,
Ne cheamă să trecem de punți
Atingerea nopții plecate.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.