Acum
Hai să ne despărțim acum,
În termeni oarecum neutri
Și să sărim în două luntri,
Ce se vor întâlni postum.
Acum să ne luăm adio,
Așa ar fi civilizat
Și să-mi trimiți neapărat
Uitarea, dacă vei găsi-o.
Iubirea? Cred c-a existat,
Dar e acum în altă barcă,
În ochii ei se-neacă parcă,
Un infinit adevărat.
Și veacul se transformă-n scrum,
Civilizații stau la pândă,
Iubire, grea ca o osândă,
Hai să ne despărțim acum.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Angelica Ioanovici. [Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre civilizație
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre ochi
- poezii despre infinit
- poezii despre existență
- poezii despre cenușă
- poezii despre bărci
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.