Poetul dintr-o gară
Poetul moare într-o gară
De dragul unei depărtări
E drumul lung și-i seară
Și din privirea ta culeg un răsărit de păsări
Era să mor, dar pavăză iubirii
Din ochii tăi m-ndepărtat de frig
Și ninge-n codru,
Paștele iubirii cu florile caisului pribeag.
Mă duc departe și te tot aproprii
Ca Steaua Carului din Ursa Mare
Stropii de ploaie curg pe cer, utopic
Ca primăvara ce pluteste-n aer.
P. S. Puteai să nu mă mai vezi.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Lorin Cimponeriu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre stele
- poezii despre seară
- poezii despre păsări
- poezii despre păduri
- poezii despre primăvară
- poezii despre poezie
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.