Strigăt
Sângele băut de existență
în interiorul rugăciunii e omul
la fântâna cerului sunt merinde de ploaie
mâncăm apa clipelor, curgătoare
pârâiașul trecerii timpului în viața asta minusculă
cât o afacere cu Dumnezeu
pe banul de Luntre
Femeie, în nenumele tău fac nuntă
pe degete preotul Dumnezeu ne-așază inele
veacul ne intră în piele
și doarme cuvântul
Doamne, lumina Ta presară umbre
beția neființei canin adulmecă mormântul
când liniștea prin mine e să umble
Tăcere, doamnă a mea
ți-am furat un zâmbet de tristețe
pe unde
larva adevărului se-ascunde
și-n pace-a diamant mințea
din politețe
Doamneee, multul mi se-mpuținează!
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ozon
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre sânge
- poezii despre somn
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.