You and Die
am înghițit fără să-mi dau seama
toată istoria lumii
uneori, când deschid gura, scot aburi din tunurile lui Napoleon
prin ochi îmi ies imperceptibile lacrimi din lacrimile Hypatheei din Alexandria
elina pe care creștinii au jupuit-o cu țigle în locul numit Cinaron,
fumez din halucinațiile lui Constantin,
când urc pe vreun munte, din nas îmi curge un firicel din sângele hipiotului genial pe care l-ați răstignit,
am inhalat genocide care acum îmi ocupă o bună parte a plămânului stâng,
încearcă să-l perforeze
și asta chiar acum
în prima zi caldă și verde
de mai
inima mea s-a pus pe lătrat,
dă din coadă, scâncește...
îmi spune: viața aceasta este un limax,
dăm pinteni unui limax muribund...
să desenăm deci,
să desenăm fiecărui munte care ne iese în cale
o guriță cu ruj de buze
și să-l sărutăm
ca și cum am vrea să scăpăm de înec
copii musculoși, scăldați în lumină,
cu piepturi goale, bombate,
pe care scrie cu litere mari:
"YOU AN DIE"
îmi arată punctul din care începe nebunia
seamănă cu un punct de trecere a frontierei,
are barieră, uși,
ferestre, ghișeu, mustață, chipiu...
trec
fără să salut
poezie de Șerban Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.