Plouă
Plouă, plânge primăvara cu parfum de liliac,
Printre stropi se lasă seara si invaluie-n mister
Dorurile fără nume, iubirile fără leac,
Sufletele rătăcite-n efemer...
Plouă prin copacii dezgoliti de vânt,
Scutură petale pe pustii alei;
Dorul meu e măcinat de-un gând:
Lacrimile mele tu le vrei?
Plouă, cât poate să ploua-n primăvară,
Când se-adună norii spre apus;
Iar speranțele încep să doară
Ca inutile întrebări fără răspuns.
Plouă, glas sfasietor strigând a jale
Se strecoară printre stropi reci
Si imi pare că iubirea care moare
Îsi pregătește locul său de veci.
poezie de Tudor Șerban
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Tudor Șerban. [Vezi și următoarele:
- poezii despre primăvară
- poezii despre iubire
- poezii despre dor
- poezii despre vânt
- poezii despre suflet
- poezii despre seară
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.