Obsedat normal
obsedant normal,
repet normal,
în viață normală.
m-am săturat de atâta normalitate.
m-am săturat să cred că totul este normal
când de fapt normalul este tot.
m-am săturat ca ziua să înceapă cu dimineața
când noaptea este de fapt răsăritul meu.
m-am săturat ca degetele să fie zece
când de fapt zece sunt doar poruncile sfinte.
m-am săturat să despic firu-n patru
când de fapt patru fire un pot fi niciodată unul singur.
m-am săturat să las pași în urma mea
când de fapt urma mea se pierde printre atâția pași.
m-am săturat să trăiesc pentru alții
când de fapt alții nu trăiesc nici pentru ei.
și ce folos că m-am săturat
că-n definitiv e normal să te saturi.
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Votează! | Copiază!
1 Bulă [din public] a spus pe 2 noiembrie 2008: |
| Mirela, Chiar dacă numele meu nu figurează în topul marilor critici literari, îți dau un sfat: continuă să citești multă poezie. E cel mai bun antrenament în vederea scrisului. Scrisul tău inteligent arată disponibilități literare clare |
2 mirus [utilizator înregistrat] a spus pe 16 aprilie 2009: |
| Bula...pitoresc pseudonim, Multumesc...pentru apreciere...este una dintre poeziile mele mai vechi. Intre timp imi place sa cred ca am mai evoluat. te invit aici sa vezi: http://versuridetimp.blogspot.com |