Orgoliu, bunătate, ură... Doar tu alegi a lor măsură...

Când viaţa e apăsătoare,
Iar gândurile devin sumbre,
Adună razele de soare,
Şi uită de-ale nopţii umbre.

Aruncă-n hăuri falsitatea,
Şi nu păstra pe lângă tine,
Pe cel la care bunătatea,
E masca-n care-i merge bine.

Şi nici pe cel ce-n linguşeală,
Îţi încălzeşte vanitatea,
Dar pe la spate te înşeală,
Ca să-ţi ucidă demnitatea.

Când plânsul norilor de haos,
Îţi sângerează-n lacrimi grele,
Prin ce-a fost bun fă un repaos,
Şi-mbracă-ţi sufletul cu stele.

Orgoliul dacă-l ţii departe,
Când doru'-şi caută o cale,
De dragoste vei avea parte
Pe toate drumurile tale.

Dar dacă faci cu ura casă
Şi răzbunarea-ti tună-n suflet,
Cu Domnul nu vei sta la masă,
Şi n-ai să ştii ce e un zâmbet!

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!