Ochi plânși
Mă privești cu ochii
plânși
de după florile
pe care nu le-ai adăpat
eu de după ghivece
de după lămâiul ce nu a făcut fructe
niciodată
și-mi ceri să te uit
așa cum și tu și eu
am uitat de flori
așa cum apa-ți din ochi
e o floare
ce trebuie
udată.
poezie de Daniel Luca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.