Neterminată
Sub pleoapa-nsângerată-a nopții
O biblie de var
Ascunde pașii lungi ai morții
Până-nspre clopotar.
În cimitirul vechi al meu,
Pe care crește-un laur,
Copil cu ochi violaceu
Încalecă un taur.
Ceva mai jos, lângă un leș,
Copilăria tace.
Cuminte, bagă pe sub preș
O pasăre din ace.
Tu limba de la ceas îndoi,
Cu timpul scurs pe gât
Și sânul morții, ars, greoi,
Pulsează-ntreținut.
Câte mătănii s-au bătut?
Mariile urâte
Se pripășesc și le ajut.
Câte mătănii? Câte?
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.