Dumnezeu în cu totul altă parte este!
îmi spui că timpul se scurge în neant
că degeaba întâlnirea noastră virtuală
dacă ea nu lasă dâre în realitate
și violetul se sparge de primul zid
crezând orbește în neconcretitudine
de nu cumva or fi convingerile mele personale
de nedestin îți este spaimă
de filele acestea nescrise ca și cum
"doar în felul acela" am putea intra în istorie:
ditamai anonimatul!
trăiești cu lumini de avarie
în grote rupestre te lași disecat de fantasme:
acești zei fără personalitate intrați la apă
în neputința lor de a săvârși miracole
o prezență străină însemnează locul
respirația sacadată ce nu-ți mai aparține
în această vale a plângerii niciun peregrin
nu sesizează inutilitatea smochinului prea-puțin-rodnic
toate sunt luate ca atare
miza: fericirea îngustându-se
prăbușindu-se asupra ta ca o capcană
îmi bruschez amnezia cu gesturi hotărâte:
cu certitudine... Dumnezeu nu aici este!
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre văi
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre spaimă
- poezii despre smochine
- poezii despre religie
- poezii despre realitate
- poezii despre plâns
- poezii despre lumină
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.