Iederei din geam
Cu pețioluri de smarald
Te-anini de geam, iedera mea,
Și bați tremurător și cald,
Parcă-ai dori să-mi spui ceva.
Vrei să m-atragi spre o idee?
Hai spune-mi ce ți-a nărăvit,
Ce basm, ce vis, ce epopee
Când o gândeai te-a încâlcit?
Șoptește-mi tandru la ureche
Colindul sevei în tumult,
Înțelepciunea ta străveche
De-a pururi sunt dispus s-ascult.
Voi sta o-ntreagă după-amiază
Privind la umbra ta din geam,
Să văd cum seva ta e trează,
Să văd cum pururea te am.
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.