Stampă
Mărul din fața casei
s-a gârbovit, parc-ar fi mama
în crepusculul toamnei
Și an de an se uscucă ram cu
ram, celulă cu celulă,
ne amăgim punând o proptea
mamei, sprijinind într-o
cârjă mărul,
tremurăm înspăimântați,
ne așteaptă
o iarnă pustiitoare...
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.