Unde sfârșește pârtia
e un zid
schiurile descriu
cu sunete înfundate
hieroglife precipitate
înainte de izbitură
alb pe alb
o răsuflare rece
gură la gură
mă petrece
tăioasă
dincolo de finit
dar literele rămân
suspendate
negru pe negru
în negura
carului mic (înțepenit)
al mașinii de scris
stau prăvălit
pe axa nopții polare
ca un turn fără ferestre
încrucind calea lactee
a lumii terestre
cu sufletul călătorind
în loitra carului mare
și nu disting
cum
stelele
în lumânări
se sting
poezie de Ion Toma Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ion Toma Ionescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.