Maidanezul condamnat
Nu știu de-o să mai fiu mâine
În lumea care nu mă vrea...
Omule, de-acum ți-e bine
Știind suferința mea,
Să nu te miri de vei simți
Durere fără s-o explici
Doar faptele-ți te vor lovi
Așa-i cu sufletele mici...
Nu pot trăi mereu în pace
În fericiri netulburate,
Roata vieții tot se-ntoarce
Când împarți doar nedreptate,
Când faci rău zâmbind mișel
Și calci suflete-n picioare
Și de om, și de cățel
Apoi să ceri îndurare?!!
Nu știu de-oi mai fi pe lume
Peste-o zi, o săptămână...
Doar atât mai am a spune
Celor cu inima bună
Chiar de plâng că n-au putere
Să salveze a mea viață,
Ei au cea mai mare-avere:
Inimă! Și nu de gheață!
poezie de Alina Tanasă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.