Și totuși...
Privind la vale cu trăiri extreme,
Constat o evidentă prăbușire,
Ce nu-i de azi, de ieri, ci de o vreme...
Și totuși... mai visez la fericire!
Mai am în gând trecutele ispite,
Scăldate în cascade de iubire,
Ce sunt acum buchete veștejite...
Și totuși... mai visez la fericire!
Mai am în minte leacuri ce se știe,
Că pot preface visul în trăire,
Deși ce-i mort, în veci nu mai învie...
Și totuși... mai visez la fericire!
Mai am în suflet minima speranță,
Că loc mai e de-o minunată știre,
Chiar dacă șandramaua-i în vacanță...
Eu totuși... mai visez la fericire...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.