Tăceri
vopsește coridorul cu tăcerile ei
cu privirile care lipesc pe ziduri
păsări irmizii
o urmăresc dintre ferestre
cum le închide pântecul între virgule
fermă și cu gesturi de paing
altfel s-ar așeza pe umărul meu
nu vă mai spun că am fost tentat
să pun în firide colivii
apoi
când silueta ei subțire se topește
dinspre ușă spre catedrală
să mă închid în fiecare
cu o mie de păsări
din irisul cărora țâșnesc tăceri fără chip
poezie de Nandi Vărdeanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.