Cuvintele

Vedeam lumina... râu de lapte
Mă fericea - şi-un gângurit
Îi mulţumea celei ce-n fapte
Cu-a ei iubire m-a-mplinit

Creşteam... în juru-mi erau flori
Şi dintre toate, numai una
Privindu-mă-mi dădea fiori
Şi-i declamam poveşti într-una

Clădeam cuvinte-ncrucişate
Sau depănam vise dorite
Când învăţam iubi în noapte
Spre dimineţi... suav şoptite

Asimilam poveşti, istorii
Despre prinţese, despre soartă
Şi-n drum spre viaţă, numai norii
Mă temperau, spunând de artă

Silabiseam spre pui de om
Numiri de tot ce ne cuprinde
Şi-i învăţam sădi un pom
Frate discret în luări-aminte

Vorbeam cu ochii, mai târziu
Eliberând doar stări de bine
Şi donam lumii tot ce ştiu
Ce am cuprins şi-am strâns în mine

Priveam tăcut... şi-n a mea minte
Cântau explozii de cuvinte.

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!