Am uitat să trăiesc
motto:
"Atunci când am încetat să mai fim copii, înseamnă că deja am murit." -
Constantin Brâncuși
înviorată de limpezimea apei,
îmi oglindesc chipul în fântâna
satului, întorcându-mă într-o lume,
unde sunt iarăși copil între copii.
mereu creativi, inventăm reguli.
adesea, ne certăm, supărarea
nu prinde viață, reîncepem
jocul cu aceeași vigoare.
mai târziu, am uitat să trăiesc.
tristețea, furia, îndoiala, cândva, ploi
scurte de vară, nu mai trec atât de ușor.
mă îndepărtez de evenimente
iar curgerea vremii mă ajută să văd cum
în labirintul existenței, nimic nu a fost întâmplător.
esențialul rămâne salvat în memoria cosmică.
când nisipul clepsidrei își oprește perpetua
alunecare, culorile vieții continuă să deseneze
o harta interioară, invizibilă la o simplă privire.
poezie de Rodica Dascălu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Dascălu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre supărare
- poezii despre sat
- poezii despre salvare
- poezii despre ploaie
- poezii despre nisip
- poezii despre jocuri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.