Balada fântânilor
Nimic nu e mai frumos decât o pisică pleșuvă
ce în picaj de emoții tigrate
cu ghearele cât mustățile Sfinxului
cu aripile bulbucate
îți ridică inima cu tot cu câine.. cu cușcă
cu casă și grădină
dar mai ales cu ochii ce noaptea au lumină.
Două fântâni în cumpănă
aduce omul pe lume
nașterea și moartea
una răsare alta apune
din același izvor urcă și coboară
Baba Dochia pe lângă Maria Fecioară.
Două rele am în minte
Două minți se mint într-una
Eu obraznic tu cuminte
Hoț ce-l luminează Luna.
Iar pisica stă și toarce adormită de-astenie
a mâncat cu totul satul cu fântâni și cu săteni
din fântâni nu mai miroase a izvor și iasomie
Moartea nu mai are lemne! Peste tot numai coceni!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sat
- poezii despre pisici
- poezii despre minciună
- poezii despre lumină
- poezii despre virginitate
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre ochi
- poezii despre obrăznicie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.