Opac
Impunător, se suprapun colaje necuvântătoare
Din puntea vieții mi se scurg lacrimile amărâte
Impostori, intruși în casă, mă sărută
Îmi caut mintea dispărută
Pietros, sărată mare
Orizont lucind lumină
O vitrină scârțâie în zgomot
Scârțâie și podul
Desprindere deplină
Câtă nesăbuință, voi gândaci
Ascunși sub mobilă
Companioni, atrași
De strigătul din scoică
Strigă marea departe
Strigă marea în scoică
Parcă alintă
In ecou imaculat
O muscă tristă bâzâie în tihnă
Cântecul.. amorul meu scindat
poezie de Ștefan Badea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.