Muză
Gingaș trece-n neființă
iarna cu-aer de consoartă.
Cu mânuțe de domniță
primăvara mă întartă.
Învelită-n mii de muguri
se desfată-n ceru-albastru
și se-nalță în amurguri
cu-a ei sâni de alabastru.
Ca un pictor mă avânt
să o prind cât e virgină,
dar țâșnind ca din pământ
ea se mută pe-o stamină.
Mă întreb a câta oară
mă întorc l-astă bacantă
cu parfum de domnișoară
și capricii de amantă.
poezie de Livia Mihalachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Livia Mihalachi. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.