Neliniște
Grai adânc se pierde în tăcute umbre,
Biciuind pământu-n ochii grei de piatră,
Încolțesc grăunțe din înghețuri sumbre,
Somnuri se afundă-n firea idolatră.
Amintirea ninge, din adânci crevase,
Sentimente vechi în miezuri de străzi,
Ieri mai pâlpâiau stele-n vis de șanse,
Astăzi dau târcoale vulturi ce văd prăzi.
Nostalgii flămânde ni se tot invocă,
Ziduri ridicând și zări condamnate,
Dragostea se-afundă în altă epocă,
Iar din mituri vechi se zidesc palate.
Vinovat de toate este-o ceața cruntă,
Suflet oropsit, - noaptea te inundă!
sonet de Aurel Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.