Reflecţii pe un ţărm de sidef

drumul prin întuneric mă duce la stele
la lumina magică pentru final de viaţă
transfigurează toate sentimentele mele
să cred în duhul sfânt în sacra povaţă.

cu iubirea am învins dialectica urii
mă ţine-n echilibru cu romantismul pur
nu ridic în slavă fulgere sau furii
ador necondiţionat naturile din jur.

vise m-au propulsat pe culmi de extaz
armoniile nopţii le-am străbătut cu pasul
credinţa-i ca oceanul cu valuri turcoaz
pe ţărmul de sidef îmi prelungesc popasul.

lacrimi evlavioase curg şiroi pe obraz
cu avântul poetic amprentez atlasul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!