Freamăt nocturn
în norii albi se plămădește ploaia
în timp ce iubirea se naște din vis
lumini stelare-mi vizitează odaia,
sufletul treaz are geamul deschis.
luceferi mângâie cu mâini diafane
noaptea-i feerie cu splendori perfecte
licăre îngerești se-așează la icoane
structuri de rezistență cu azure efecte.
arborii freamătă ca versul nescris
luna veghează ca o mândră crăiasă
cu trena strălucindă cerne în Paradis
liniște și grație sacră, romanțioasă.
universul magic emoții mi-a transmis
în brațele iubirii viața e frumoasă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.