Piatra
Ridic această piatră către culmi
Prin chin, prin sângele vărsat
Și prin sudoare
Predestinată viitoarei lumi
Ca un simbol intercalat
În tot ce doare...
Știu, dacă am s-o scap cumva
Și piatra mea
Va fi din nou acolo, undeva
Devale
Voi toți veți afirma că e demult așa
Și stă ca orice piatră
Ocolind o cale...
poezie de Iurie Osoianu (26 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.