Cine ne-a zămislit
Nu știu cine am fost
Nici cine voi ajunge?!
Știu, doar, că vreau să fiu eu
Stăpânul meu, fără a mă minte!
Nu înțeleg, de ce cineva a glumit
Și gluma lui prins-a rădăcină:
Că dinozaurii ne-au plodit!
Probabil pe el, dar nu și pe mine!
Maimuțele toate supărate-s cumplit,
Priviți-le văzul pe față:
Cum de nimeni nu a priceput,
Că ele sunt de o altă rasă?!
Dar lebedele? Lebedele albe în zbor
Unite fiind pentru vecie,
Semeț li e zborul în dragostea lor,
Venit-au din neam de la cine?!
Vezi, vântul rău bate în nori
Cu ape spre munți în menire!
Lor cine le-a dat acest dor,
Tot niște monștri, ca mine?!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre umor
- poezii despre vânt
- poezii despre nori
- poezii despre munți
- poezii despre minciună
- poezii despre maimuțe
- poezii despre lebede
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.