Un strop de nebunie într-o lume lucidă
Un strop de mister într-o piesă de teatru
Intrigă un public sătul de normal
Născând o poveste tăiată în patru
De-o mână de oameni pierduți în banal.
Un strop de culoare pe-o pânză alb-negru
Deșiră simptome de suflet hazliu
Tratat de-amnezie de-un medic integru
Cu aripi de înger și nimbul pustiu.
Un strop de magie între ritmuri binare
Scăpată din mâneci de iluzionisti
Trezește la viață o lume. Și-mi pare
Că râdem forțat sub măști de mimi triști.
Un strop de prezent ce se eternizează
Între pereții opaci ai clepsidrei
Ne-ndeamnă la pace și catalizează
Reacții în lanț ce rup capul Hydrei.
Un strop de lumină în beznele minții
Redusă la puncte și virgule-nguste
Pictează în roșu hotarul cu sfinții
Pribegi între Rai și iaduri auguste.
Un strop de iubire pe buze încinse
Sorbind necuvinte - grimasă rigidă
Dezleagă potopul prin vene convinse
De-un strop de nebunie într-o lume lucidă.
poezie de Monica Trofim
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Monica Trofim. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.