La școala vieții
abecedarul arborilor l-am învățat mimetic
de pământ aer apă știu că depind și eu
în conștiință e un arbore genetic
în care cresc un fruct dorit de Dumnezeu.
alfabetul iubirii sângele îl rostește
fanteziile naturii mult mă motivează
un munte de speranțe în înălțime crește
și poartă pe creste o cunună de rază.
la școala vieții sunt docilă elevă
învăț din greșeli învăț prin contemplare
setoasă de lumina cu divină sevă
transpun în slove orice întâmplare.
nu trăiesc în sihăstrie nici în asceză
mă avânt spre stele în mare viteză.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.