De-a umbra

Copila aceea a ştiut să se joace
cu umbrele –
s-a simţit
ocrotită în liniştea lor,
fascinată de miezul fantasmagoric,
le-a vânat chipul de ceaţă şi haos
cu nuanţe de basm oriental.
Tânăra aceea ştia să se joace
cu umbra –
se simţea
protejată de tăcerea ei,
înfiorată de farmecu-i senzual,
îi vâna sinusoidalele forme
cu note de bărbat ideal.
Umbrele se joacă
cu femeia aceasta –
se simt
amuzate de mutele-i invocaţii,
încurajate de şovăielile sale,
îi vânează încărcata haină
cu accente de act final.

poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!