Îmbătați-vă!
Asta-i!
Trebuie să fiți mereu beți.
Este imperativ!
Numai așa nu veți simți
Povara-îngrozitoare-a timpului
sângerându-vă umerii,
râșnindu-vă până ajungeți țărână.
Îmbătați-vă și rămâneți beți.
Cu ce?
Cu vin, cu poezie, cu virtute, cu orice.
Important este să fiți beți.
Și dacă se-întâmplă uneori ca cineva să vă trezească
la intrarea-într-un palat,
în iarba verde-a unui șanț,
în singurătatea cețoasă-a camerei voastre,
iar beția se risipește sau dispare,
întreabați vântul,
valul,
steaua,
pasărea,
ceasornicul,
întreabați orice zboară,
orice geme
sau se rostogolește,
sau cântă,
orice vorbește,
întreabați ce oră este
iar
vântul,
valul,
steaua,
pasărea,
ceasornicul
vă vor răspunde:
A venit vremea să vă îmbătați!
Refuzați să fiți martirii Timpului.
Îmbătați-vă!
Nu vă treziți din beție!
Cu vin, cu poezie, cu virtute, cu orice.
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.