O păpădie calea păpădiilor
(evadarea din timp)
eu partea aceasta din viață nu o cunosc
ea vine dintr-un timp în care omul nu știa salutul
vestirea se făcea tacit de la suflet la suflet
fără flașnetă ori bici
nebunule mă auzi
să mi te-alături în delir
auzeam în galop și-n beznă cum crește cercul
pata de vin cum să mi se încrusteze cu numele tău în palmă
ca orbul alergam da ca un biet orb
căutam să văd
în care zid să te zidesc
sub care păpădie să-ți dau drumul
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.