Scriu în agendă dorinţe noi

am prins în cuvinte lumini şi umbre trecute
am uitat pe toţi cei care m-au lovit pe la spate
scriu în agendă dorinţe noi
şi nu vreau să mă păcălesc singur

tu mă laşi să-mi gândesc viitorul
intri şi pleci veselă la soare
nu pot să-ţi descriu starea mea nouă de incertitudine
chiar dacă văd că mă aştepţi să vorbesc
inima ta nu mă lasă fără răspuns
şi mi se pare mai mult decât deschisă
nu pot s-o închid
depun tot efortul să nu fii rănită
şi să rămâi de pază bucuriei

de ce-mi pare lumea aşa obscură
şi nu se reinventează
cu alte concepte şi precepte mai atrăgătoare?
nu-mi place amestecul ciudat de valori
lipsa de statornicie
şi apropiere de ce este mai sfânt
rătăcirea pe drumurile înguste care se înfundă
te lasă în pustiul necunoscut
unde singurătatea îţi bate la uşă
şi rămâi cu dragostea pierdută în van
fără alte posibilităţi
doar durerea pe care n-o suporţi
se transformă-n suferinţă
şi angoasă.

acum întrebările care se nasc
îşi caută răspunsuri
în profunzimi adânci

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!