Menire
Nu pot cuprinde-ntreg pământul
Și toată-nvățătura lumii n-o voi ști,
În biblioteci închis va sta cuvântul
Ce-a căutat răspuns la tot ce-nseamnă a fi.
Eu nu voi ști de ce mi-a fost menirea
Să fiu iubire și lacrimă și zbor,
Prin lume rătăcind să caut moștenirea
Ce strajă fi-va-mi, cu ochii s-o măsor.
poezie de Lavinia Bud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Lavinia Bud. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre ochi
- poezii despre moștenire
- poezii despre iubire
- poezii despre cuvinte
- poezii despre biblioteci
- poezii despre Pământ
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.