Un final de verde
De o vreme te doare rădăcina
și simți că-ți vine să te rupi
ai rezistat sub norii de furtună
și-acum ai renunța la mult
Ai scutura din frunzele pe ramuri
care te-apleacă spre pământ
și parcă nu mai vrei să stai în vânturi
să dăinuiești ca Duhul Sfânt
Ai devenit un lemn tot mai puternic
cu fiecare an trecut
și-ți este frică-acum de întuneric
că nu știi ziua de-o apuci
Ai fost un lujer într-o altădată
când nu-ți pasă ce-ai să ajungi
acum bătrân, uitat de toate-odată
ai vrea să râzi și-ai vrea să plângi
Ramas-ai singuratic în pădurea
pe care o privești de sus
îți amintești prin gânduri înverzirea
cu răsăritul ce-a apus
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.