Albastră simțire
ador să cânt mirajul dragostei mele
chipul fin al timpului să-l am în față
să-mi cearnă în suflet lumini de la stele
Dumnezeu să-mi fie pururi o sfântă povață.
am emoții mari când mai nasc un poem
poeziile sunt copii mei de suflet
soare al fericirii în viața mea te chem
să mă crești în lumea cu magic răsunet.
rapsodia verii pe strune de chitară
alintă timpul meu istovit de suspine
nici un sentiment în mine să nu doară
pe țărmul de vis valul speranței revine.
mi-acoperă trupul tandru mă împresoară
albastră simțire îmi curge prin vine.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.