Îmi amintesc, bunico...
Îmi amintesc mereu, bunica mea,
Cum mă țineai cândva în poala ta
Și îmi spuneai povești cu zmei și zâne...
Și-acum le-aș asculta dacă le-ai spune...
Dar altă lume te-a furat, departe,
Tu dormi în ceruri și te-ascunzi în noapte.
Îmi mângâi păru-n vis și plângi. Știu bine,
Scumpă bunică, îți e dor de mine.
Te-ntoci pe rumuri tainice, te pierzi,
La geamul meu, cuminte, te așezi...
Privești cu ochii-n lacrimi lumea mea.
Bunico, te iubesc, oh, nu uita!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- citate de Rodica Nicoleta Ion despre visare
- poezii despre somn
- citate de Rodica Nicoleta Ion despre somn
- poezii despre plâns
- citate de Rodica Nicoleta Ion despre plâns
- poezii despre noapte
- citate de Rodica Nicoleta Ion despre noapte
- poezii despre iubire
- citate de Rodica Nicoleta Ion despre iubire
- poezii despre dor
- citate de Rodica Nicoleta Ion despre dor
- poezii despre declarații de dragoste
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.