Dor de nor
Când am căzut ultima oară
din Lună,
m-am lovit de apatia unui nor
buimac și rătăcit,
care tocmai își făcuse
un duș rece.
Mă doare și acum locul
când mă așez
la un pahar de vorbă
cu cei care nu știu cum este
să cazi din Lună.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.