Ochi de copil
Privesc cu ochi de copil
Lumea este de poveste
Mă strecor prin ușă tiptil
Văd zăpada cum crește
Pomii scruptați în gheață
Un sculptor o mână dibace
Un suflet o minte isteață
Cu lacrimi a știut să-i îmbrace
Un scăncet ușor înfundat
Încălțată cu șoșonii lui bunii
Un ghemotoc de puf ondulat
Blondă cu ochii precum carbunii
Din zăpadă apare Zorel
Îl iau în brațe n-a mai lătrat
Zăpada cred că l-a speriat
Pitiți acu în cojocul de miel
Afară un zmeu tot suflă
Spulberă zăpada prin curte
Zâna zăpezii cu rochia albă
Prinde pe zmeu să-l sărute
Fulgi și diamante de gheață
Rămân agățate în noapte
Glasul mă trezește de dimineață
E mama cu cana de lapte
Brazii sunt plini de verdeață
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vivian Ryan Danielescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.