Am să mă-ntorc
Prin viață pașii mei se rătăcesc
Și caută un drum spre fericire,
Dar este foarte greu să o găsesc,
Eu nu pot să trăiesc fără iubire.
Unde-i iubirea? Este greu de spus.
Este ca șoimul ce-și planează zborul
Poate-ntr-o zi cănd crezi că a apus,
Va răsări ca floarea vie, dorul.
Privești într-o oglindă al tău chip
Și-l vezi atins de-a timpului pahar,
Te-ai speriat, m-am speriat și țip,
Nu vreau să recunosc acest hotar.
Mai vreau un strop de dragoste să beau,
Dau la o parte negura uitării,
Am să mă-ntorc în timp și am să iau
Iubirea-n brațe, s-o fur depărtării.
Să mai iubesc cu patos vreau acum,
Să mai lipesc din cioburi o oglindă,
Să nu mai văd în calea mea doar scrum
Și să mai iau și busuioc din grindă!
poezie de Aurelia Oancă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.